- zburãtãcí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zburãtãcésc, imperf. 3 sg. zburãtãceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zburãtãceáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
zburãtãcí
Look at other dictionaries:
zburătăci — ZBURĂTĂCÍ, zburătăcesc, vb. IV. 1. tranz. A arunca cu ceva (într o pasăre, într un pom etc.); a zburătui (1). 2. intranz. şi refl. (Despre stoluri de păsări) A se risipi bătând din aripi şi înălţându se de la pământ; a face zboruri scurte,… … Dicționar Român
flutura — FLUTURÁ, flútur, vb. I. 1. intranz. (Despre insecte, păsări etc.) A mişca, a bate din aripi; p. ext. a zbura. 2. intranz. (Despre steaguri, haine, plete etc.) A se mişca, a se legăna în vânt; a fâlfâi. 3. intranz. (reg.; cu determinările din cap… … Dicționar Român
zburătăcire — ZBURĂTĂCÍRE, zburătăciri, s.f. Acţiunea de a (se) zburătăci şi rezultatul ei. – v. zburătăci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 zburătăcíre s. f., g. d. art. zburătăcírii; pl. zburătăcíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
creşte — CRÉŞTE, cresc, vb. III. 1. intranz. (Despre oameni, animale şi plante sau despre părţi ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. ♢ expr. Să creşti mare! formulă de salut sau de… … Dicționar Român
fâţ — interj. Cuvânt care imită o mişcare (continuă). – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 08.05.2004. Sursa: DEX 98 fâţ/fâţa interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FÂŢ interj. pop. (se foloseşte, de obicei repetat,… … Dicționar Român
hurătui — hurătuí, hurătuiésc, vb. IV (reg.) a alunga păsările sau vitele dintr o holdă; a zburătăci (păsările), a dudui (vitele). Trimis de blaurb, 13.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
risipi — RISIPÍ, risipesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A arunca sau a cădea în toate părţile; a (se) împrăştia. 2. tranz. A cheltui fără socoteală; a irosi bani, averi. 3. refl. (Despre oameni) A se răspândi în toate părţile; a se răzleţi, a se răsfira. ♦… … Dicționar Român
spulbera — SPULBERÁ, spúlber, vb. I. Tranz şi refl. 1. A (se) ridica în vârtej şi a (se) duce departe (împrăştiindu se); a (se) risipi, a (se) împrăştia. 2. fig. A (se) nimici, a (se) distruge. – lat. *expulverare. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa … Dicționar Român
zburătui — ZBURĂTUÍ, zburătuiesc, vb. IV. tranz. (Rar) 1. A zburătăci (1). 2. A reteza dintr o lovitură, făcând să cadă, să se prăbuşească. – Din zbura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 zburătuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zbur … Dicționar Român
zburături — ZBURĂTURÍ, zburăturesc, vb. IV. 1. intranz. (Rar) A străbate aerul; a zbura. 2. tranz. şi intranz. (pop.) A zburătăci (1). [var.: zburătorí vb. IV] – Din zburătură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 zburăturí … Dicționar Român
